O bucăţică din mine…

Să mor zi de zi
tot mai mult la picioarele
crucii Lui..
Din ţărâna ce sunt
să răsară un chip rupt din cer,
pentru El

gifts…

Daruri – Magda Isanos

Tu esti în inima mea ca un dar
neasteptat si mult prea scump,
pe care il cercetez mirata iar si iar,
cu-aceeasi nesecata desfatare.

Esti tainica-mi putere si mandrie,
de când te stiu mi-i cerul mai aproape
si nu mai pot durerile să vie,
să-mi tulbure-ale sufletului ape.

Tu mi-ai facut tarana mai usoara
si inima asa de dulce, grea,
ca ramura ce toamna se-mpovara
de greutatea roadei de pe ea.

Asemeni unui mare cer cu stele,
mi te-ai rasfrant în suflet ca-ntr-un lac,
si-adanci de-atuncea-s gandurile mele,
de aur glodul inimii, sarac.

Acestea toate să ti le platesc
nu voi putea, ci lasa-mă macar,
risipitorul meu, să te iubesc,
din darurile tale dandu-ti dar.

to love…

The Meaning

To love is to share life together
to build special plans just for two
to work side by side
and then smile with pride
as one by one, dreams all come true.

To love is to help and encourage
with smiles and sincere words of praise
to take time to share
to listen and care
in tender, affectionate ways.
To love is to have someone special
one who you can always depend
to be there through the years
sharing laughter and tears
as a partner, a lover, a friend.

To love is to make special memories
of moments you love to recall
of all the good things
that sharing life brings
love is the greatest of all.

I’ve learned the full meaning
of sharing and caring
and having my dreams all come true;
I’ve learned the full meaning
of being in love
by being and loving with you.
(Kellie Spehn)

N-am sa spun…

N-am sa spun…

 

Pleacă-te iubite lângă trupu-mi moale

Ca şi altădată; capu-n poala mea;

Să-mi aşeze părul mâna-ţi răbdătoare,

Să-mi aline dorul mângâierea ta.

 

Ţi-oi cuprinde faţa-n palmele agitate

Să-ţi frământ febrilă chipul îndrăgit,

Tu să-mi dai din calmul degetelor tale

Siguranţa dulce de-a te şti iubit.

 

Am să sting lumina ca să-ţi fie bine

Tu deschide ochii să-nţeleg, să simt,

Nu-ţi reţine păsul, te revarsă-n mine!

 Eu ca Marea Moartă n-am să spun nimic

 

for my sunshine

Iubirea

 

Se frânge timpul în mâinile iernii

Şi e cald lângă focul inimii tale,

Am tras zăvorul la uşa dinspre tristeţe,

Şi am rămas doar noi doi şi veşnicia iubirii…

Ce bine că nu suntem singuri, ce bine!

Vrei să tragem cu urechea

La ce discută inimile noastre?

Hai să păşim în vârfurile gândurilor

Ca să nu facem zgomot – ce zici?

Şi dacă se vor îmbrăţişa, atunci

Va porni mai devreme primăvara spre noi.

Te rog, aprinde cu grijă

Lumina înţelegerii tale…

Şi dacă mă cerţi cu zâmbetul tău,

Îţi promit să mă las descoperită

În tot ce încerc să acopăr.

Fă un ceai din apropierile tale parfumate

Şi îndulceşte-l cu sărutarile tale…

Şi-l voi bea fierbinte înainte de culcare.

Poate voi mai aduce înnourări

În azurul bucuriei noastre…

Tu să faci bine să mă ierţi, căci poţi!

Poate o să mai uit cheile de la uşa inimii tale

Printre mărunţişurile mele în dezordine,

Fii sigur, mă voi întoarce să le caut

De câte ori este nevoie…

Ca o fulguire de binecuvântări,

Să fie cernerea iubirii mele pentru tine.

the begining…

Pe noi prietenia nu ne mai încăpu…
Crescu prea mult şi grabnic năvalnica simţire.
Atunci ne strămutarăm pornirile’n iubire
Şi-o dragoste înaltă şi-adâncă începu.

(Vasile Voiculescu)

…….

Sărută-mi ochii grei de-atâta plâns,

Doar sărutarea ta ar fi în stare

Să stingă focul rău ce i-a cuprins,

Să-i umple de iubire şi de soare.

 

Sărută-mi gura, buzele-ncleşstate

Ce vorba şi surâsul şi-au pierdut.

Îţi vor zâmbi din nou înseninate

Şi-ndrăgostite ca şi la-nceput.

 

Sărută-mi fruntea, gândurile rele

Şi toate îndoielile-or să moară,

În loc vor naşte visurile mele

De viaţă nouă şi de primăvară.

 

(Magda Isanos – Sărută-mă)

trecut-au anii..

ce-au trecut anii ce-au mai trecut
şi parcă, totuşi, abia ieri
m-am născut

(Baboş)

 

…

Încredere – Daniel Branzai

Tu mă susţii în vreme de-ncercare
Să nu m-afund, să nu mă-înec în val.
Tu eşti lumina care de pe mal
Îmi face semn să ştiu unde-i scăpare.

in the sky..

 

Gândeste-te, n-ar fi păcat… – Magda Isanos

Invata-mă cu ce să-ncep intai
si-n care vorbe-anume tuturor
să spun ce-albastru-i ceru-n ochii tai,
si cum, de-atatea lumi luminatori,

pe gura ta surasu-i ca un soare;
ei poate niciodata n-or să stie
din fiecare clipa trecatoare
cum ne-am durat noi cate-o vesnicie

iubindu-ne; si nu vor sti ca-n glas
iti cânt atatea cantece când spui
cuvinte ce pe buzele oricui
niste cuvinte simple-ar fi rămas.

Invata-mă cu ce să-ncep si cum
să-i spun aceste-i lumi cat mi-i de draga
ca te-a născut, cu truda ei intreaga,
pe tine, bucuria mea de-acum.

Ea, poate, niciodata n-o să stie
c-a inflorit în flori si-a curs în ape,
ca din pământ si sura vesnicie
să mi te-aduca,-asa cum esti, aproape;

si, fiindca-o să murim si noi odata,
gandeste-te: n-ar fi pacat să moara,
cuprinsa-n noi, atata primavara,
si dragostea cu inima deodata?…

De-aceea, spune-mi cum să-ncep anume,
si eu voi scrie toate, fir cu fir,
ca dispretuitori de cimitir,
să ne iubim de-a pururea pe lume.